joi, 24 ianuarie 2013

opt minute

sa fie liniste.
atit de liniste incit sa simt cum se zbate ignorarea noastra de pereti.
da, hai sa ne ignoram in continuare intr-o liniste absurda.
sa ne ignoram tandru, frumos, provocator si prostesc.

sa ne ignoram pina cind nodul din git nu va mai fi inghitit de o cana de ceai, pina cind doar fumul de tigara ne vor face ochii sa lacrimeze, pina cind nu vom mai tresari la sunete relevante, pina cind voi putea topi gheata cu mainile mele prea reci,
pina cind lumina soarelui se va stinge.

si atunci, vom mai avea 8 minute.
opt.
atita timp vom mai avea lumina pe pamint pentru ca in atita timp lumina soarelui ajunge linga mine si tine. doar opt minute sau tocmai opt minute doar pentru mine, pentru tine si lumina. doar pentru noi. atunci as vrea sa ma tii de mina, iar restul nu conteaza.

te rog, sa fie liniste.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu